joi, 22 decembrie 2011

si totusi,se poate


citesc din cartea lui o. paler zeci de minute, total cuprinsa si muta de uimire in fata ideilor lui. apoi, la fel de usor, fac o pauza si ma las absorbita de videoclipul Maroon5 cu Rihanna. Capilul carei civilizatii ciudate sunt?! ....

luni, 19 decembrie 2011

Octavian Paler, Calomnii mitologice

La magazinele Micro.ro am gasit zilele trecute cartile ramase nevandute de la Adevarul la pretul de 3,25 lei. Nici hartia nu costa atat de putin !
Printre cele cateva titluri pe care le-am cumparat : Octavian Paler, Calomnii mitologice. Si m-am simtit datoare sa mai impartasesc cuiva...

“Progresul,doamnelor si domnilor, e o idée falsa.E ,poate,cea mai mare superstitie.Sigur, exista progress in stiinta,in tehnica,in tot ceea ce se leaga de confort,de viteza. Dar am progresat oare,si sufleteste?
Mie imi e greu sa cred ca pe autostrazi suntem mai aproapen de sensul vietii decat erau grecii pe cararile unde zeii treceau pe urmele caprelor.
Civilizatia a facut din noi niste maniaci ai informatiilor.Vrem sa stim ce s-a petrecut pe mapamond in ultimele cinci minute. Sinu e exclus ca sa vedem intr-o zi niste sinucideri in direct.”




“Trebuie sa recunoastem ca barbarul,care i-a ingrozit mai intai pe greci si apoi pe romani,isi traia incultura cu o mare si naturala sinceritate.El nu-si ascundea grosolania sub costume scumpe si sub zambete studiate, cum procedeaza azi neo-barbarul.Si nu se rusina sa fie prost crescut.Manca seminte, aruncand cojile si in Forul roman,cand s-a vazut intre monumentele invinsilor,pe cand neo-barbarul o face in tribuna oficiala la meciurile de fotbal.
Si vi se pare ca exagerez prea tare daca zic ca intre o pestera si un salon modern s-a petrecut,mai ales, o civilizare a ipocriziei?Spunem buna ziua si multumesc chiar si celor pe care am vrea sa ii strangem de gat.”

“Cand zicea ca timpul rafinamentelor a trecut,avem nevoie si de barbari, Charles Louis Philippe nu se gandea la bestii.Nici la mitocani.Si de ce n-as recunoaste? Pe mine, semidoctii ma sperie mai mult decat analfabetii. In plus,m-am dumirit ca nu exista nefericire pentru imbecili.”


“V-am spus oare ca ,in contact cu civilizatia, omul a invatat nu neaparat sa se cunoasca mai bine, ci sa se degradeze mai eficient?”


“Dupa cum stiti, Roma antica a facut multe concesii barbarilor,le-a acceptat inclusiv zeii in Olimpul roman.Le-a cerut doar sa respecte “pax romana” si regulile vietii romane. A “doua Roma”, Roma rosie, n-a fost ;a fel de toleranta.In Olimpul sovietic n-a fost acceptat niciun zeu langa Marx, Engels, Lenin si Stalin.Iar “pax” sovietica a fost, duupa cum stiti, presarata cu numeroase procese politice.
Acum am putea vorbi de a “trieia Roma”,cu aceleasi pretentii imperiale,de hegemonie.SI care vrea sa impuna “pax americana”.
Dar nu miroase oare “pax americana” prea mult a petrol? Sigur, doamnelor si domnilor, terorismul international e principalul cosmar al lumii contemporane.Bruta are la dispozitie,acum, si bombe pentru a-si da frau liber instinctelor. Totusi, ce s-a ales din promisiunea liu Bush de a scapa de teroare orasul celor “o mie si una de nopti”?

duminică, 4 decembrie 2011

nemurire virtuala


...am ramas eu in secolul trecut sau nici voi nu ati auzit pana acum de site-uri precum Lifenaut.com, avatar virtual, brain back-up etc?
pe scurt, se incearca stocarea elementelor unice si esentiale ale personalitatii cuiva in calculator. In anumite proiecte, muribunzii si cei cu probleme de memorie au prioritate.. ba chiar se ofera sa iti pastreze si o mostra de ADN, in caz ca vor putea candva sa te aduca la viata.
SF, am crezut. dar uite ca am ramas in urma cu noutatile.
Problema e serioasa, si pt un om pe moarte reprezinta sansa de a lasa o parte din el mai departe : un avatar digital, pe care il poti invata sa vorbeasca la fel ca tine, sa ii imbogatesti memoria cu amintirile tale. Astfel, cand tu nu mai esti conectat (sau in viata), alte persoane (reale,de data asta), pot avea conversatii cu alter egoul tau digital.
Inspaimantator si interesant... deocamdata un asemenea avatar e gratuit, asa ca probabil o sa testez cat de real poate fi. Desi tot mai am speranta ca un programel de calculator n-o sa ajunga sa ma cunoasca si sa ma imite prea bine.

marți, 29 noiembrie 2011

frag

Tu ai un fel al tău senin
De-a ridica oraşele ca norii,
şi de-a muta secundele mereu
pe marginea de Sud a orei,
când aerul devine mov şi rece
şi harta serii fără margini,
şi-abia mai pot rămâne-n viaţă
mai respirând, cu ochii lungi, imagini.


Un soldat ţinându-se cu mâinile
de marginea unui nor...
De bocancii lui, cu mâinile încleştate
se ţine alt soldat. De bocancii lui
altul, apoi altul, apoi altul şi altul,
şi-aşa până-n miezul pământului.

Eu mă las s-alunec pe şirul lor
ca pe-o frânghie,
şi-alunecând, cataramele
centurilor lor, îmi zgârie faţa.

Şi-alunecând, îmi zgârie pieptul
şi-alunecând, alunecând, îmi sfâşâie
fâşii de carne,
şi-alunecând, alunecând rămâne din mine
numai scheletul.

Când în sfârşit ajung, mă-ntind cu tâmpla
pe o piatră.
În timp ce dorm, fâşiile smulse
se-ntorc de sus şi mă-nvelesc.
M-ajunge din urmă şi sângele pierdut,
şi durerea.

Deschid ochii, mă uit.
Coloana de soldaţi, nu se mai vede.
Probabil că vântul a-mpins-o
cu nor cu tot, în altă parte.



Râsu' plânsu'

Pleoapă cu dinţi, cu lacrimă mânjită,
sare căzută în bucate,
dovadă că nu pot trăi numai acum
sunt amintirele mele, toate ...

Dovadă că nu pot vedea fără martori
e copilăria, adolescenţa mea,
dublând nefiinţa acestei secunde
cu nefiinţa ei de cândva.

Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
mă bufneşte când spun
secundei vechi putrezind în secunda
de-acum.

Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
în ochiul lucrurilor reci
şi-n dintele lor muşcător, ca şi sceptrul
neinventaţilor regi.

luni, 28 noiembrie 2011

iarna , poezie


daca mai aveti timp,mai opriti-va si la cate o poezie ...

NINSOARE DE ADIO
ADRIAN PĂUNESCU

Aseară când ne despărțeam, aseară,
Tot mai era un pic de primăvară,
Și-acum aruncă ochii pe fereastră,
A viscolit pe despărțirea noastră.

Distanța s-a-nmulțit cu alb de moarte
Departe s-a făcut tot mai departe,
Și ninge între noi ninsoare mare
Ninsoare de sfârșit de calendare.

Și ochii nu mai au ce să mai vadă
Doar urme de jivine prin zăpadă,
De ocnă-i viscolul ce-mi arde rana
Și-ascult de sub zăpezi Siciliana.

Și vor veni dezastre de tot felul
Precum anunță trist violencelul,
Și harpa, și pianul mă omoară,
Reverberându-mi fulgii de afară.

Mai latră undeva de frig un câine,
Dar tu ce faci în ziua fără mâine,
De fapt de ce te-ntreb când eu din mine
Mi-am interzis să știu de-i rău sau bine.

Și a venit ninsoarea alb-albastru
Să parafeze totul cu dezastru,
Să iasă lupi, agenții foamei sure,
Din fiecare pâlcuri de pădure.

Să vină, prin orașe, mari dihănii
Și caii aburind să tragă sănii,
Și poșta în aceste vremuri stranii
Să-ntârzie cu lunile și anii.

Sî vezi și tu ce strigăt tragic este
“Să nu-mi mai dai de tine nicio veste”,
Deocamdată ninge praf de rază
Și drumurile noastre se blochează.

Nici nu mai știu de-i noapte sau e ziuă,
E doar ninsoarea noastră de adio.


vineri, 25 noiembrie 2011

THE PARADOX OF OUR TIME!


We have bigger houses but smaller families;
more conveniences, but less time;
We have more degrees, but less sense;
more knowledge, but less judgement;
more experts, but more problems;
more medicines, but less healthiness;
We've been all the way to the moon and back,
but have trouble crossing the street to meet
the new neighbor.
We build more computers to hold more
information to produce more copies then ever,
but have less communication;
We have become long on quantity,
but short on quality.
These are times of fast foods
but slow digestion;
Tall men but short character;
Steep profits but shallow relationships.
It's a time when there is much in the window,
but nothing in the room.


The 14th Dalai Lama , on http://www.theworldinstituteofslowness.com/

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

lucruri pe care le urasc

-cand ramane o sg bomboana in pachet si nimeni nu vrea sa o ia.
-animal printurile
-copiii grasi din fast food
-faptul ca stau o ora la rand din cauza copiilor grasi din fast food.
-sa uit titlurile filmelor bune pe care le-am vazut
-sa ma lase bateria la telefon exact cand astept un apel
-chestiile tari de pe 9gag. la care m-as fi putut gandi si eu
-faptul ca tocmai am intrat pe 9gag dupa ce am scris asta
-sa nu fac nimci cu timpul meu liber, dupa ce m-am plans ca nu il am.
-legile lui murphy
-internet cu viteza melcului adormit.
-revistele de beauty
-copacii care se taie pentru a avea hartie pentru revistele gen can can,click et Co.
-motoul de la CluB A-" locul in care devii altcineva". de ce, eu nu sunt buna asa?!
-sutele de mesaje necitite din inbox
-senzatia de "vai,ce bine e... Ring! Ai visat."
-

vineri, 4 noiembrie 2011

comerciale


La fiecare 178 de zile vulturul plesuv isi schimba peruca.De cand elefantii si-au deschis noul salon de coafura si-a recastigat respectu de sine: "ha, sa vedem cui ii mai ziceti voi plesuv acum!".
Apoi intr-o seara aud la stiri ca "vulturul plesuv e o specie disparuta,in ultimul episod, Bear Grylls a folosit la filmari un curcan ras."
De aici,desigur,respectivul curcan a fost alungat din trib,pe motiv ca si-a facut de rusine toti tovarasii.
-Piei d'aici, punkhead!De acum cine o sa ne mai foloseasca la Thanksgiving day? dam faliment, o sa treaca toti la prepelite,nenorocitule!
Daca ar fi existat o stire pe subiect,am fi aflat toti ca ,de tristete,singur si parasit, curcanul s-a sinucis.
Vulturii plesuvi cu peruca nu au aflat nimic de evenimentele produse de schimbarea lor brusca de stil.Si nici elefantii nu au habar de efectele salonului lor. Si oricum probabil nu le-ar fi pasat,atata timp cat isi castiga banii pentru cura de slabire.Mai nou,elefntii consuma doar cereale Nestle, al aror pret pe kg e echivalent catorva grame de aur.
Pentru ca in minunate lume noua avem hrana cu prisosinta , dar tot de infometare se moare.

vineri, 28 octombrie 2011

noi vrem sa vrem


Noaptea asta sufletul tau nu imi mai curge prin vene,

e plecat departe, obosit sa tot caute-n vreme

nimicuri, si clipe si oglinzi mincinoase.

Le-a gasit,le-a spart si-a tipat ca din gura de sarpe.

Pe naiba! Ce mint eu aici, cand pe el nu l-a auzit nimeni?

Doar s-a schimonosit un pic, a plans, a tusit si-a uitat sa se-nchine.

Maine o ia de la capat, respectand rutina ritual, care de multa vreme

Ii face trecerea calvar.

Se minte pe sine,ii minte pe altii, dar nu mai conteaza, in

Coji seci se-nchid si se au tot ca fratii.

s-a dus clipa lui, visarea a prins miros de haina mucegaita,

nici curaj nu mai are sa declare ca a fost vreodata faurita.

Ca se vedea aievea prin alte parti mai pline de viata,

de lumina si d-alte prostii d-astea siropoase.

................

cu rima sau fara, plangeri pentru zile ploioase.

miercuri, 26 octombrie 2011

si zau,cedez !


De fiecare data cand un pitic verde intalneste unul rosu obisnuiesc sa manance impreuna o coada de iepure.Daca se intampla sa se inece cu puful,trebuie sa bea 2,08 l de licoare inmiresmata din Alpii suedezi:crema de nucsoara si piure de capsuni albastre. Apoi,piticul verde face o reverenta, se invarte de 8 ori si il trage de ureche dreapta pe celalalt, facand ritualul de 2 ori. Piticul rosu sta intr-un picior 2 minute,apoi pleaca pe drumul lui. Astfel,daca piticii se intalnesc de mai multe ori in aceeasi zi,repeta de fiecare data ritualul,pe care insa il lunges cu 20 de minute. De ce toate astea? Pentru ca piticii nostrii au foarte mult timp liber.

sâmbătă, 9 iulie 2011

Chuck Palahniuk, adictii


  • No one wants to admit we’re addicted to music.That’s just not possible.No one is addicted to music and television and radio.we just need more of it. More channels, a larger screen,more volume.We can’t bear to be without it,but no, nobody’s addicted.

George Orwell got it backwards. Big Brother isn’t watching. He’s singing and dancing.He’s pulling rabbits out of a hat.Big Broters is busy holding ypur attention every moment you’re awake.It’s worse then being watched.With the world always filling you,no one has to worry about what’s in your mind.With everyone’s imagination atrophied,noone will ever be a threat to the world.

  • Experts in Ancient Greek culture say that people back then didn’t see their thoughts as belonging to them.When ancient Greeks had a thought,it occurred to them as a god or godess giving an order.Apollo was telling them to be brave. Atena was telling them to fall in love.

Now people hear a commercial for sour cream chips and rush out to buy.but now they call this free will.

  • Here in your mind you have complete privacy. Here there's no difference between what is and what could be.

    CHUCK PALAHNIUK, Choke

    It's only after you've lost everything that you're free to do anything.

    CHUCK PALAHNIUK, Fight Club

    The first step — especially for young people with energy and drive and talent, but not money — the first step to controlling your world is to control your culture. To model and demonstrate the kind of world you demand to live in. To write the books. Make the music. Shoot the films. Paint the art.

    CHUCK PALAHNIUK, online lecture, Dec. 5, 2004


miercuri, 15 iunie 2011

fragmente

mente„Trecutul, spune Umberto Eco, ne condiţionează, ne apasă umerii, ne şantajează. Răspunsul postmodernului dat modernului constă în recunoaşterea că trecutul, de vreme ce nu poate fi distrus, pentru că distrugerea lui duce la tăcere, trebuie revizitat: cu ironie, fără candoare”.

marți, 26 aprilie 2011

napolitane


Acasa. Trecut un pic de zece ale serii, cu laptopul pe banca in curte. Un pic racoare, un vant usor, latrat de caini prin vecini, flori de liliac pe masa. Un pahar de vermut de la mama.

e locul unde mi-am petrecut serile de copil,cu ochii pe cer si fara frica de intuneric, adulmecand aroma ierbii. Desigur,atunci mi se parea ca stau. Si nu fac nimic. Era liniste si pace,nu aveam nevoie de altceva. Pe banca unde am stat atatea dupa amiezi citind pana cand frigul serii ma trimitea in casa ,sa ma infasor in haine groase si lalai. Apoi ma urcam usor in par,cu miscarile pe care le repetasem ani in sir,pe aceleasi crengi,mangaind aceeasi scoarta.acolo sus e si mai liniste,doar cateva acoperisuri se profileaza pe orizont, cateva lumini,cateva povesti indepartate. Ce-mi pasa? Eu sunt cu ale mele, cu eroii mei, cu bataile inimii. Si atat.

Atunci nici nu existau amintirile cu voi, cu fiecare zuluf din parul lui carliontat, cu profii din liceu, cu privirea ta indignata. Atunci nu stiam cat o sa iubesc, cat o sa uit, cat n-o sa-mi pese. Stiam doar sa vorbesc cu omul al carui nume e rau curgand lin printre pietre, sa reconstruim vorba cu vorba vechile lumi, vechile intrebari. Da, la varsta ceea orice copil e filozof. Si am profitat de asta. Apoi, am uitat si de el, cand grijile si pletele albe i-au amintit ca nu mai e copil. Am trecut mai departe, cu indiferenta cu care un pusti arunca o piatra dupa ce a gasit una mai colorata. De la om la om, de la poveste la poveste. pana cand incepi sa cauti tot felul de scuze pentru a nu te mai simti vinovat ca nu mai esti tu. Apoi iti amintesti ca erai sigur ca vei muri, atunci cand nu vei mai cauta oameni, deslusi detaliile, cand nu vei mai vorbi cu florile si nu vei mai da fiecarei atingeri un inteles. Si ai murit. Ai intrat in trup.

duminică, 10 aprilie 2011

luni, 4 aprilie 2011

armonie.


de la o vreme nu mai am framantari.am imaginea de ansamblu..stiu ce ar trebui sa fie.

partea gri?imi placeau micile nehotarari...deliciul de a o da in bara in felul meu. grijile erau dovada Timpului Liber.
se mai zbate ceva,mai moare un colt.cuvintele se ascund,litere negre unele in spatele altora. si ochii mi i-am cusut singura cu acele voastre.a fost o alegere.


So take this night

Wrap it around me like a sheet
I know I'm not forgiven
But I need a place to sleep -Black Lab