si totusi,se poate

citesc din cartea lui o. paler zeci de minute, total cuprinsa si muta de uimire in fata ideilor lui. apoi, la fel de usor, fac o pauza si ma las absorbita de videoclipul Maroon5 cu Rihanna. Capilul carei civilizatii ciudate sunt?! ....

Octavian Paler, Calomnii mitologice

La magazinele Micro.ro am gasit zilele trecute cartile ramase nevandute de la Adevarul la pretul de 3,25 lei. Nici hartia nu costa atat de putin !
Printre cele cateva titluri pe care le-am cumparat : Octavian Paler, Calomnii mitologice. Si m-am simtit datoare sa mai impartasesc cuiva...

“Progresul,doamnelor si domnilor, e o idée falsa.E ,poate,cea mai mare superstitie.Sigur, exista progress in stiinta,in tehnica,in tot ceea ce se leaga de confort,de viteza. Dar am progresat oare,si sufleteste?
Mie imi e greu sa cred ca pe autostrazi suntem mai aproapen de sensul vietii decat erau grecii pe cararile unde zeii treceau pe urmele caprelor.
Civilizatia a facut din noi niste maniaci ai informatiilor.Vrem sa stim ce s-a petrecut pe mapamond in ultimele cinci minute. Sinu e exclus ca sa vedem intr-o zi niste sinucideri in direct.”




“Trebuie sa recunoastem ca barbarul,care i-a ingrozit mai intai pe greci si apoi pe romani,isi traia incultura cu o mare si naturala sinceritate.El nu-si ascundea grosolania sub costume scumpe si sub zambete studiate, cum procedeaza azi neo-barbarul.Si nu se rusina sa fie prost crescut.Manca seminte, aruncand cojile si in Forul roman,cand s-a vazut intre monumentele invinsilor,pe cand neo-barbarul o face in tribuna oficiala la meciurile de fotbal.
Si vi se pare ca exagerez prea tare daca zic ca intre o pestera si un salon modern s-a petrecut,mai ales, o civilizare a ipocriziei?Spunem buna ziua si multumesc chiar si celor pe care am vrea sa ii strangem de gat.”

“Cand zicea ca timpul rafinamentelor a trecut,avem nevoie si de barbari, Charles Louis Philippe nu se gandea la bestii.Nici la mitocani.Si de ce n-as recunoaste? Pe mine, semidoctii ma sperie mai mult decat analfabetii. In plus,m-am dumirit ca nu exista nefericire pentru imbecili.”


“V-am spus oare ca ,in contact cu civilizatia, omul a invatat nu neaparat sa se cunoasca mai bine, ci sa se degradeze mai eficient?”


“Dupa cum stiti, Roma antica a facut multe concesii barbarilor,le-a acceptat inclusiv zeii in Olimpul roman.Le-a cerut doar sa respecte “pax romana” si regulile vietii romane. A “doua Roma”, Roma rosie, n-a fost ;a fel de toleranta.In Olimpul sovietic n-a fost acceptat niciun zeu langa Marx, Engels, Lenin si Stalin.Iar “pax” sovietica a fost, duupa cum stiti, presarata cu numeroase procese politice.
Acum am putea vorbi de a “trieia Roma”,cu aceleasi pretentii imperiale,de hegemonie.SI care vrea sa impuna “pax americana”.
Dar nu miroase oare “pax americana” prea mult a petrol? Sigur, doamnelor si domnilor, terorismul international e principalul cosmar al lumii contemporane.Bruta are la dispozitie,acum, si bombe pentru a-si da frau liber instinctelor. Totusi, ce s-a ales din promisiunea liu Bush de a scapa de teroare orasul celor “o mie si una de nopti”?

nemurire virtuala

...am ramas eu in secolul trecut sau nici voi nu ati auzit pana acum de site-uri precum Lifenaut.com, avatar virtual, brain back-up etc?

pe scurt, se incearca stocarea elementelor unice si esentiale ale personalitatii cuiva in calculator. In anumite proiecte, muribunzii si cei cu probleme de memorie au prioritate.. ba chiar se ofera sa iti pastreze si o mostra de ADN, in caz ca vor putea candva sa te aduca la viata.

SF, am crezut. dar uite ca am ramas in urma cu noutatile.

Problema e serioasa, si pt un om pe moarte reprezinta sansa de a lasa o parte din el mai departe : un avatar digital, pe care il poti invata sa vorbeasca la fel ca tine, sa ii imbogatesti memoria cu amintirile tale. Astfel, cand tu nu mai esti conectat (sau in viata), alte persoane (reale,de data asta), pot avea conversatii cu alter egoul tau digital.

Inspaimantator si interesant... deocamdata un asemenea avatar e gratuit, asa ca probabil o sa testez cat de real poate fi. Desi tot mai am speranta ca un programel de calculator n-o sa ajunga sa ma cunoasca si sa ma imite prea bine.

frag

Tu ai un fel al tău senin
De-a ridica oraşele ca norii,
şi de-a muta secundele mereu
pe marginea de Sud a orei,
când aerul devine mov şi rece
şi harta serii fără margini,
şi-abia mai pot rămâne-n viaţă
mai respirând, cu ochii lungi, imagini.

Un soldat ţinându-se cu mâinile
de marginea unui nor...
De bocancii lui, cu mâinile încleştate
se ţine alt soldat. De bocancii lui
altul, apoi altul, apoi altul şi altul,
şi-aşa până-n miezul pământului.

Eu mă las s-alunec pe şirul lor
ca pe-o frânghie,
şi-alunecând, cataramele
centurilor lor, îmi zgârie faţa.

Şi-alunecând, îmi zgârie pieptul
şi-alunecând, alunecând, îmi sfâşâie
fâşii de carne,
şi-alunecând, alunecând rămâne din mine
numai scheletul.

Când în sfârşit ajung, mă-ntind cu tâmpla
pe o piatră.
În timp ce dorm, fâşiile smulse
se-ntorc de sus şi mă-nvelesc.
M-ajunge din urmă şi sângele pierdut,
şi durerea.

Deschid ochii, mă uit.
Coloana de soldaţi, nu se mai vede.
Probabil că vântul a-mpins-o
cu nor cu tot, în altă parte.

Râsu' plânsu'

Pleoapă cu dinţi, cu lacrimă mânjită,
sare căzută în bucate,
dovadă că nu pot trăi numai acum
sunt amintirele mele, toate ...

Dovadă că nu pot vedea fără martori
e copilăria, adolescenţa mea,
dublând nefiinţa acestei secunde
cu nefiinţa ei de cândva.

Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
mă bufneşte când spun
secundei vechi putrezind în secunda
de-acum.

Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
în ochiul lucrurilor reci
şi-n dintele lor muşcător, ca şi sceptrul
neinventaţilor regi.

iarna , poezie

daca mai aveti timp,mai opriti-va si la cate o poezie ...

NINSOARE DE ADIO
ADRIAN PĂUNESCU

Aseară când ne despărțeam, aseară,
Tot mai era un pic de primăvară,
Și-acum aruncă ochii pe fereastră,
A viscolit pe despărțirea noastră.

Distanța s-a-nmulțit cu alb de moarte
Departe s-a făcut tot mai departe,
Și ninge între noi ninsoare mare
Ninsoare de sfârșit de calendare.

Și ochii nu mai au ce să mai vadă
Doar urme de jivine prin zăpadă,
De ocnă-i viscolul ce-mi arde rana
Și-ascult de sub zăpezi Siciliana.

Și vor veni dezastre de tot felul
Precum anunță trist violencelul,
Și harpa, și pianul mă omoară,
Reverberându-mi fulgii de afară.

Mai latră undeva de frig un câine,
Dar tu ce faci în ziua fără mâine,
De fapt de ce te-ntreb când eu din mine
Mi-am interzis să știu de-i rău sau bine.

Și a venit ninsoarea alb-albastru
Să parafeze totul cu dezastru,
Să iasă lupi, agenții foamei sure,
Din fiecare pâlcuri de pădure.

Să vină, prin orașe, mari dihănii
Și caii aburind să tragă sănii,
Și poșta în aceste vremuri stranii
Să-ntârzie cu lunile și anii.

Sî vezi și tu ce strigăt tragic este
“Să nu-mi mai dai de tine nicio veste”,
Deocamdată ninge praf de rază
Și drumurile noastre se blochează.

Nici nu mai știu de-i noapte sau e ziuă,
E doar ninsoarea noastră de adio.

THE PARADOX OF OUR TIME!

We have bigger houses but smaller families;
more conveniences, but less time;
We have more degrees, but less sense;
more knowledge, but less judgement;
more experts, but more problems;
more medicines, but less healthiness;
We've been all the way to the moon and back,
but have trouble crossing the street to meet
the new neighbor.
We build more computers to hold more
information to produce more copies then ever,
but have less communication;
We have become long on quantity,
but short on quality.
These are times of fast foods
but slow digestion;
Tall men but short character;
Steep profits but shallow relationships.
It's a time when there is much in the window,
but nothing in the room.

The 14th Dalai Lama , on http://www.theworldinstituteofslowness.com/

lucruri pe care le urasc

-cand ramane o sg bomboana in pachet si nimeni nu vrea sa o ia.

-animal printurile

-copiii grasi din fast food

-faptul ca stau o ora la rand din cauza copiilor grasi din fast food.

-sa uit titlurile filmelor bune pe care le-am vazut

-sa ma lase bateria la telefon exact cand astept un apel

-chestiile tari de pe 9gag. la care m-as fi putut gandi si eu

-faptul ca tocmai am intrat pe 9gag dupa ce am scris asta

-sa nu fac nimci cu timpul meu liber, dupa ce m-am plans ca nu il am.

-legile lui murphy

-internet cu viteza melcului adormit.

-revistele de beauty

-copacii care se taie pentru a avea hartie pentru revistele gen can can,click et Co.

-motoul de la CluB A-" locul in care devii altcineva". de ce, eu nu sunt buna asa?!

-sutele de mesaje necitite din inbox

-senzatia de "vai,ce bine e... Ring! Ai visat."

-

comerciale

La fiecare 178 de zile vulturul plesuv isi schimba peruca.De cand elefantii si-au deschis noul salon de coafura si-a recastigat respectu de sine: "ha, sa vedem cui ii mai ziceti voi plesuv acum!".

Apoi intr-o seara aud la stiri ca "vulturul plesuv e o specie disparuta,in ultimul episod, Bear Grylls a folosit la filmari un curcan ras."

De aici,desigur,respectivul curcan a fost alungat din trib,pe motiv ca si-a facut de rusine toti tovarasii.

-Piei d'aici, punkhead!De acum cine o sa ne mai foloseasca la Thanksgiving day? dam faliment, o sa treaca toti la prepelite,nenorocitule!

Daca ar fi existat o stire pe subiect,am fi aflat toti ca ,de tristete,singur si parasit, curcanul s-a sinucis.

Vulturii plesuvi cu peruca nu au aflat nimic de evenimentele produse de schimbarea lor brusca de stil.Si nici elefantii nu au habar de efectele salonului lor. Si oricum probabil nu le-ar fi pasat,atata timp cat isi castiga banii pentru cura de slabire.Mai nou,elefntii consuma doar cereale Nestle, al aror pret pe kg e echivalent catorva grame de aur.

Pentru ca in minunate lume noua avem hrana cu prisosinta , dar tot de infometare se moare.

noi vrem sa vrem

Noaptea asta sufletul tau nu imi mai curge prin vene,

e plecat departe, obosit sa tot caute-n vreme

nimicuri, si clipe si oglinzi mincinoase.

Le-a gasit,le-a spart si-a tipat ca din gura de sarpe.

Pe naiba! Ce mint eu aici, cand pe el nu l-a auzit nimeni?

Doar s-a schimonosit un pic, a plans, a tusit si-a uitat sa se-nchine.

Maine o ia de la capat, respectand rutina ritual, care de multa vreme

Ii face trecerea calvar.

Se minte pe sine,ii minte pe altii, dar nu mai conteaza, in

Coji seci se-nchid si se au tot ca fratii.

s-a dus clipa lui, visarea a prins miros de haina mucegaita,

nici curaj nu mai are sa declare ca a fost vreodata faurita.

Ca se vedea aievea prin alte parti mai pline de viata,

de lumina si d-alte prostii d-astea siropoase.

................

cu rima sau fara, plangeri pentru zile ploioase.

si zau,cedez !

De fiecare data cand un pitic verde intalneste unul rosu obisnuiesc sa manance impreuna o coada de iepure.Daca se intampla sa se inece cu puful,trebuie sa bea 2,08 l de licoare inmiresmata din Alpii suedezi:crema de nucsoara si piure de capsuni albastre. Apoi,piticul verde face o reverenta, se invarte de 8 ori si il trage de ureche dreapta pe celalalt, facand ritualul de 2 ori. Piticul rosu sta intr-un picior 2 minute,apoi pleaca pe drumul lui. Astfel,daca piticii se intalnesc de mai multe ori in aceeasi zi,repeta de fiecare data ritualul,pe care insa il lunges cu 20 de minute. De ce toate astea? Pentru ca piticii nostrii au foarte mult timp liber.

Chuck Palahniuk, adictii

• No one wants to admit we’re addicted to music.That’s just not possible.No one is addicted to music and television and radio.we just need more of it. More channels, a larger screen,more volume.We can’t bear to be without it,but no, nobody’s addicted.

George Orwell got it backwards. Big Brother isn’t watching. He’s singing and dancing.He’s pulling rabbits out of a hat.Big Broters is busy holding ypur attention every moment you’re awake.It’s worse then being watched.With the world always filling you,no one has to worry about what’s in your mind.With everyone’s imagination atrophied,noone will ever be a threat to the world.

• Experts in Ancient Greek culture say that people back then didn’t see their thoughts as belonging to them.When ancient Greeks had a thought,it occurred to them as a god or godess giving an order.Apollo was telling them to be brave. Atena was telling them to fall in love.

Now people hear a commercial for sour cream chips and rush out to buy.but now they call this free will.

• Here in your mind you have complete privacy. Here there's no difference between what is and what could be.

  CHUCK PALAHNIUK, Choke

  It's only after you've lost everything that you're free to do anything.

  CHUCK PALAHNIUK, Fight Club

  The first step — especially for young people with energy and drive and talent, but not money — the first step to controlling your world is to control your culture. To model and demonstrate the kind of world you demand to live in. To write the books. Make the music. Shoot the films. Paint the art.

  CHUCK PALAHNIUK, online lecture, Dec. 5, 2004

• 
  

fragmente

mente„Trecutul, spune Umberto Eco, ne condiţionează, ne apasă umerii, ne şantajează. Răspunsul postmodernului dat modernului constă în recunoaşterea că trecutul, de vreme ce nu poate fi distrus, pentru că distrugerea lui duce la tăcere, trebuie revizitat: cu ironie, fără candoare”.

napolitane

Acasa. Trecut un pic de zece ale serii, cu laptopul pe banca in curte. Un pic racoare, un vant usor, latrat de caini prin vecini, flori de liliac pe masa. Un pahar de vermut de la mama.

e locul unde mi-am petrecut serile de copil,cu ochii pe cer si fara frica de intuneric, adulmecand aroma ierbii. Desigur,atunci mi se parea ca stau. Si nu fac nimic. Era liniste si pace,nu aveam nevoie de altceva. Pe banca unde am stat atatea dupa amiezi citind pana cand frigul serii ma trimitea in casa ,sa ma infasor in haine groase si lalai. Apoi ma urcam usor in par,cu miscarile pe care le repetasem ani in sir,pe aceleasi crengi,mangaind aceeasi scoarta.acolo sus e si mai liniste,doar cateva acoperisuri se profileaza pe orizont, cateva lumini,cateva povesti indepartate. Ce-mi pasa? Eu sunt cu ale mele, cu eroii mei, cu bataile inimii. Si atat.

Atunci nici nu existau amintirile cu voi, cu fiecare zuluf din parul lui carliontat, cu profii din liceu, cu privirea ta indignata. Atunci nu stiam cat o sa iubesc, cat o sa uit, cat n-o sa-mi pese. Stiam doar sa vorbesc cu omul al carui nume e rau curgand lin printre pietre, sa reconstruim vorba cu vorba vechile lumi, vechile intrebari. Da, la varsta ceea orice copil e filozof. Si am profitat de asta. Apoi, am uitat si de el, cand grijile si pletele albe i-au amintit ca nu mai e copil. Am trecut mai departe, cu indiferenta cu care un pusti arunca o piatra dupa ce a gasit una mai colorata. De la om la om, de la poveste la poveste. pana cand incepi sa cauti tot felul de scuze pentru a nu te mai simti vinovat ca nu mai esti tu. Apoi iti amintesti ca erai sigur ca vei muri, atunci cand nu vei mai cauta oameni, deslusi detaliile, cand nu vei mai vorbi cu florile si nu vei mai da fiecarei atingeri un inteles. Si ai murit. Ai intrat in trup.

les feuilles mortes

armonie.

de la o vreme nu mai am framantari.am imaginea de ansamblu..stiu ce ar trebui sa fie.

partea gri?imi placeau micile nehotarari...deliciul de a o da in bara in felul meu. grijile erau dovada Timpului Liber.
se mai zbate ceva,mai moare un colt.cuvintele se ascund,litere negre unele in spatele altora. si ochii mi i-am cusut singura cu acele voastre.a fost o alegere.


So take this night
Wrap it around me like a sheet
I know I'm not forgiven
But I need a place to sleep -Black Lab

pauza

There are things I have done
There's a place I have gone
There's a beast and I let it run
Now it's running my way

There are things I regret
Cause you can't forgive
You can't forget
There's a gift that you send
You sent it my way

So take this night

Wrap it around me like a sheet
I know I'm not forgiven
But I need a place to sleep
So take this night
And lay me down on the street
I know I'm not forgiven
But I hope that I'll be
given some peace

There's a game that I play
There are rules I had to break
There's mistakes that I've made
But I've made them my way

Some peace
Some peace.

Articol

Dubluganditorii accepta si blameaza.
Integrati,nihilisti...e acelasi lucru.
Pe-o melodie
Avem ritmuri impuse pentru gandit,plimbat,iubit.
Si cand nu functioneaza o nota
acoperim printr-un scartait violent.Doar
violenta e veritabila. Restul...e cum se cade sa fie.

Plictiseala.Minunata fiinta de azi
face atac de panica daca se plictiseste.
Daca nu-i e neuronul leganat de-un umor...oarecare.

Animalul gol,cu fata schimonosita
de-atatea mirari fara rost, se trezeste
infrigurat in intuneric. Tacerea ii
patrunde ca un cutit prin tample.
Si zbiara cu fiecare ochi,gura,brat,celula.
Nu poate fi lasat singur cu sine: "minte-ma!
iubeste-ma!Daca nu poti, chinuie-ma!
Sunt aici,si nu pot fi lasat singur.

Nevropatul exemplar mandru al speciei
lupta cu pacea si linistea.
Dar suntem optimisti, s-a inventat
analiza tranzactionala, psihoanaliza, NLP-ul....
Prestatorii de servicii,pradatorii vremurilor noastre..

Gustave le Bon, Psihologia multimilor

INSTRUCTIA SI EDUCATIA

(extras din Gustave le Bon, Psihologia multimilor)

Printre ideile dominante ale epocii noastre,pe primul plan se afla ideea ca un rezultat sigur al instructiei este acela de a-I face pe oameni mai buni si chiar de a-I face egali.

Prin simpla repetare,aceasta afirmatie a sfarsit prin a deveni una dintre cele mai de neclintit dogme ale democratiei.Este la fel de inatngibila acum,precum erau odininioara dogmele Bisericii.

Mai multor filozofi eminenti,lui Herbert Spencer mai ales,nu le-a fost deloc greu sa arate ca instructia nu-l face pe om nici mai moral,nici ma fericit,ca ea nu-I schimba nici instinctele,nici pasiunile ereditare,si ca poate deveni,rau directionata,mai mult daunatoare decat utila. Statisticienii au venit sa confirme aceste pareri,spunandu-se ca,o data cu generalizarea instructiei criminalitatea creste,ca cei mai mari dusmani ai societtaii,anarhistii,se recruteaza adeseori dintre absolventii de scoala.

Desigur,nimeni n-a sustinut vreodata ca instructia bine directionata nu ar putea da rezultate practice deosebit de utile,daca nu pentru a ridica moralitatea,cel putin pentru a dezvolta capacitatile profesionale.Din nefericire,mai ales popoarele latine,mai ales de cateva zeci de nai incoace, si-au bazat sistemul de instructie pe principii extreme de defectuoase.

Primul pericol al acestei educatii este de a se baza pe o eroare psihologica fundamentala: sa-ti inchipui ca recitarea manualelor dezvolta inteligenta.Din acest moment toti cauta s ainvete cat mai mult posibil,si de la scoala primara pana la doctorat sau la examenul de capacitate,tanarul nu face decat sa ingurgiteze continul cartilor,fara sa-si exerseze niciodata judecta si intiativa.Pentru el,instructia consta in a recita si a asculta. “A invata lectii,a stii pe de rost o gramatica sau un compendiu,a repeat bine, a imita bine- scria un vechi ministru al Instructiei publice- iata o prea placuta educatie,in care intreg efortul este un act de credinta fata de inafailibilitatea mentorului,care nu reuseste decat sa ne dimineze si sa ne faca neputinciosi.”

In loc sa pregateasca oamenii pentru viata,scoala nu ii pregateste decat pentru functii publice,unde reusita nu cere niciun strop de initiativa. Statul care fabrica, prin intermediul manualelor, cohorte intregi de titrati nu poate folosi decat un mic numar dintre ei si e nevoit sa ii lase pe ceilalti fara slujba. Trebuie deci sa se resemneze sa-I hraneasca pe primii si sa ii aiba ca dusmani pe ceilalti.

Cum poate instructia profesionala s adezvolte inteligenta la un nivel pe care instructia clasica nu il atinge niciodata? Taine a aratat-o extreme de bine in randurile urmatoare:

“Ideile nu se formeaza decta in mediul lor natural,evolutia germenului este determinate de nenumaratele impresii pe care tanarul le primeste zilnic in atelier,in mina, la studio,pe santier,la spital,la vederea uneltelor,in prezenta clientilor,a procesului si produsului muncii :iata mici perceptii specifice ochiului,urechilor,mainilor si chiar mirosului, care primate involuntar si elaborate pe tacute, se structureaza intr-insul pentru a-I sugera,mai devreme sau mai tarziu, o anumita combinatie noua, o simplificare, o perfectionare sau o inventie. De toate aceste contacte pretioase tanarul este privat,si tocmai la varsta fecunda:

Timp de sapte sau opt ani este sechestrat intr-o scoala,departe de experienta directa si personala care i-ar fi dat notiunea exacta si vie a lucrurilor.

…Cel putn noua din zece isi irosesc fortele si timpul mai multi ani din viata,anii eficienti,importanti sau chiar decisivi : socotiti jumatate sau doua treimi dintre cei care se prezinta la examene,vreau sa spun pe cei respinsi,apoi printre cei admisi , cu grade,cu certificate de studii si diploma, socotiti inca o jumatate sau doua treimi,vreau sa spun pe cei surmenati. Li s-a cerut prea mult impunandu-li-se ca,in cutare zi,pe un scaun sau in fata unei table,sa fie timp de doua ore si pentru o anumita categorie de stiinte, enciclopedii vii ale intregii cunoasteri omenesti.Intr-adevar,ei au fost sau aproape au fost in acea zi,timp de doua ore,dar o luna mai tarziu nu vor mai fi, ei nu vor putea trece din nou examenul deoarece cunstintele dobandite,fiind prea multe si prea grele,le scapa neincetat din minte.

Puterea minti lor a slabit,seva fecunda a secat.Un om format isi face aparitia,dar adeseori este un om sfarsit. Acesta, om serios,, casatorit,resemnat sa se invarta in cerc si vesnic in acelasi cerc,ramane cantonat in atributiile sale restranse,pe care le indeplineste correct,si nimic mai mult.”

Si marele filozof ajunge la urmatoarea concluzie privind inconvenientele crescande ale vietii si acestui model de educatie:

“La cele trei nivele de instructie,in copilarie,adolescenta si tinerete, pregatirea teoretica din scoli,prin intermediul artilor, s-a prelungit si supraincarcat- in vederea obtinerii gradului,diplomei,certificatului de studii- recurgandu-se totodata la cele mai rele mijloace: aplicarea unui regim antinatural si antisocial,intarzierea excesiva a uceniciei practice,internat, antrenament artificial si indopare mecanica, suprasolicitare, fara a se lua in considerare perioada care va urma, a vasrtei adulte si a indatoririlor barbatesti pe care omul format le va exercita, de mediul social la care va trebui sa se adapteze fara sa fie in prealabil pregatit.

Aceasta inzestrare indispensabila nu-I este nicidecum oferita de scolile noastre,prin urmare,intrarea sa in lume reprezinta,cel mai adesea,un sir de incercari

dureroase , el ramanand marcat pentru mult timp.

Invatatura data tineretului unei tari lasa se se intrevada destinele acestei tari.Educatia generatiei actuale indreptateste cele mai negre previziuni”

Concluzionez prin a adauga ca sociologul Gustave le Bon considera ca instructia si educatia sunt factori fundamentali care ghideaza opiniile ,credintele si mai departe viitorul multimilor. Desi cartea sa a fost scrisa cu mai bine de un secol in urma , problemele expuse sunt de actualitate.

Minunata lume noua - Aldous Huxley

Brave new world!
auzisem titlul pe undeva...si din miile de titluri din biblioteca scolii am ales-o.Dar nu sunt importante circumstantele . Cartea. Si spiritul timpului nostru. Al meu,al tau,cel care stai in fata calculatorului. Iti recomand cu..disperare,as spune :Citeste-o! acum. lasa sitcomurile pe net, jocurile realitatii virtuale, revistele mondene, blogul asta...
Despre o lume a conditionarilor

"Acesta este secretul fericirii si al virtutii:sa-ti placa ceea ce esti obligat sa faci.Acesta este telul intregii conditionari:sa-i faci pe oameni sa-si indrageasca destinul social implacabil."

Valorile societatii erau inoculate oamenilor prin hipnopedie, educatie in timpul somnului, astfel incat toata viata se comportau potrivit acestora.

"Hipnopedia era pur si simplu interzisa in Anglia.Parlamentul- daca mai stiti ce era acesta- a adoptat o lege impotriva hipnopediei.Mai avem inca documentele in arhiva. Niste discursuri despre libertatea individului.Liberatea de a fi ineficient si prapadit.Libertatea de a fi omul nepotrivit la locul nepotrivit."

"Se mai vorbea si de-o chestie care-i spuneau Rai,dar cu toate astea oamenii beau mari cantitati de alcool. O alta treaba se numea suflet si mai era o alta chestie careia ii ziceau nemurire.Dar se drogau cu morfina si cocaina.Apoi au descoperit drogul perfect...euforic, narcotic,halucinogen la modul cel mai agreabil.Toate avantajele crestinismului si ale alcoolului,fara vreunul din dezavantajele lor."

"-Pentru ca lumea noastra nu mai e aceeasi ca a lui Othello.Nu poti face automobile populare fara otel,si nu poti face tragedii fara instabilitate sociala. Dar acum lumea e stabila.Oamenii sunt fericiti,capata ceea ce vor si nu cer niciodata ceea ce nu pot capata.Sunt instariti,traiesc in siguranta,nu se imbolnavesc niciodata,nu se tem de moarte; voiosi,nu le pasa de patimi si batranete,n-au mame si tati care sa-i necajeasca sau sa-i sacaie; n-au sotii ori copii ori iubiti si iubite care sa le starneasca sentimente puternice,sunt conditionati in asa fel incat practic nu pot sa se poarte decat asa cum trebuie."