luni, 29 martie 2010
joi, 25 martie 2010
Pentru ca imi aduc aminte ca uit.
pentru ca nu am povestit nimic despre vizita lui Andrei Plesu.
pentru ca nu am vazut o piesa de teatru de 3 secole.
pentru ca nu am mai citit minuni din copilarie.
pentru ca nu mai vad rostul lucrurilor.
pentru ca nu mai stiu.
pentru ca totusi ceva e frumos.
pentru ca inca mai fac planuri.
pentru ca mi-e dor de oamenii de acasa.
pentru ca nu mai impartasesc franturi cu prietenii.
luni, 22 martie 2010
duminică, 21 martie 2010
joi, 18 martie 2010
duminică, 14 martie 2010
Lazy Sunday si impresii
Timp liber. leneveala. parca prea nu se intampla nimic.parca nu vreau sa se intample. De luni,saptamana va curge cu ropot,programat minut cu minut. si desi ,cum spune Ada Milea, ne grabim pentru a sta, ceva se frange. coerenta se pierde.
Aseara a fost concert folk Plus Noi in Art Cafe,din pacate am ajuns prea tarziu si nu mai erau locuri. Am mers mai departe spre Free Eagles,dar parca nu mai imi place ca inainte. Muzica buna pt o seara agitata, suficient de tare cat sa te scuteasca de conversatie. Prea multi tineri frenetici ..de fapt pusti cu prea mult timp liber si prea multi adulti fara ocupatie.Sau care nu pareau adulti.Bere multa si ieftina.AC/DC,metallica,Korn and so on. Nu mai vad rostul. E simpatica o seara pe sapt intr-un loc unde nimanui nu ii pasa de nimeni si totusi toti isi zambesc de parca impart cu tine o taina,muzica zgomotoasa ce-ti da energie,si senzatia ca poti face ce vrei. Dar pana la un punct...cand iti dai seama ca de fapt totul e un nonsens.
Prima data cand am ajuns acolo am ramas placut impresionata.Acum consider ca a te duce numai acolo,frecvent,inseamna a-ti pune singur limite.Dar e numai parerea mea.
Poate intr-un viitor articol (dumnezeule,ce oficial suna) voi vorbi mai mult despre localurile din Sibiu.
Quote
Socul viitorului,Toffler,fragment.
STILURI SI OPTIUNI CONTEMPORANE
Analizand perioada contemporana, constatam urmatoarele: datorita progresului tehnic si stiintific aflat in plina inflorire de-a lungul ultimelor decenii, societatea se schimba intr-un ritm galopant,iar aceasta acceleratie are efecte majore asupra factorului uman.
Toti am observat schimbarea in modul de viata al oamenilor,niciodata nu a fost mai pregnanta diferenta de mentalitate dintre generatii, noi suntem din ce in ce maimult catalogati in functie de varsta.
A fost o vreme cand in linii mari,oamenii erau impartiti in copii,tineri si adulti. Abia prin anii ”40 termenul foarte vag de ”tineri” a inceput sa fie inlocuit cu cel de ”adolescenti”, referitor la cei intre 13 si 19 ani.
Astazi,aceasta impartire rudimentara in trei categorii este total nepotrivita si ne chinuim sa inventam altele mai precise. Avem in prezent o grupare a celor sub 13 ani,denumita preadolescenti,care se situaeza intre copilarie si adolescenta. Incepem,de asmenea ,sa auzim de ”cei peste 20 de ani”,,postadolescentii ,apoi de ”tinerii casatoriti”. Fiecare dintre acesti termeni este o recunoastere a faptului ca nu mai putem ingramadi toti ”tinerii” laolalta.
Deposedati de eroii adulti si de celelalte modele de rol,cu exceptia parintilor,copiii din familiile nucleare,cu structuri rigide,sunt impinsi tot mai mult in bratele singurelor persoane care par sa ii inteleaga: ceilalti copii. Ei petrec mai mult timp impreuna,devin mai sensibili la influenta semenilor lor decat pana cum. Mai degraba decat sa idolatrizeze un unchi, il idolatrizeaza pe Bob Dylan sau pe oricare altul pe care acest grup de egali in considera model.
Astfel,incep sa se formeze nu numai grupuri specifice adolescentilor,dar chiar si unele ale preadolescentilor, fiecare cu propriile caracteristici tribale,propriile sale manii,eroi si secaturi.
Aceasta diferentiere se manifesta si in cadrul populatiei adulte,caci importanta timpului ca sursa de diferentiere intre oameni creste,pe cand cea a spatiului scade.
Teoreticianul James Carey explica aceasta deplasare de la diferentierea spatiala la cea temporala prin progresul comunicatiilor si transporturilor, care reduc la maximum diferenta spatiala. Un al doilea factor,usor de trecut cu vederea, este accelerarea schimbarii, caci este normal ca ,in timp ce ritmul schimbarii mediului exteror creste,deosebirile interne dintr vechi si nou sa devinamai pregnante. De fapt,ritmul acestei schimbari a ajuns atat de uluitor incay chiar si la o diferenta de varsta de cativa ani poate modifica puternic experienta de viata a individului.De aceea,unii frati intre care diferenta nu este mai mare de 3 sau 4 ani au sentimentul subiectiv ca fac parte din generatii total diferite.
Aparitia subcultelor
Pe la mijlocul anilor 50,un mic grup de scriitori si artisti de toate felurile au format un stil de viata original, fiind numiti ”beat” sau ”beatnik”. Caracteristicile sale erau glorificarea saraciei, blugii, sandalele, o predilectie pentru jazz si misticismul oriental si o ura generala fata de societatile bazate pe tehnica. Dupa aparitia acidului lisergic,mai bine cunoscut sub numele de LSD, pe la mijlocul anilor 60 cultul ”beat” s-a trasnformat in subcultul ”hippie”, care in scurt timp a devenit cel mai larg cunoscut pe scena americana.
Totusi,greutatea numarului si-a spus cuvantul,iar subcultul hippie a fost nevoit sa se divizeze ,sa se desparta in filiale.
Pentru un neinitiat, toti tinerii cu parul lung lunt identici, dar totusi in cadrul miscarilor au aparut multe subunitati, aproximativ 20 de grupuri identificabile si distincte,care se deosebeau nu numai prin subtilitati de imbracaminte,dar si prin preocupari. Activitatile lor mergeau de la chefuri cu bere la lectura poeziilor, de la fumatul marijuanei la dansul modern, si adeseori cei ce aderau la un anumit subgrup nu se amestecau cu celelalte. In final, corporatia hippie, ca sa spunem asa, a devenit prea mare pentru a se administra standardizat si a intrat in agonie.
De cateva decenii incoace,asistam la un proces in care subcultele se inmultesc intr-un ritm tot mai rapid si dispar apoi la fel de repede pentru a face loc altora. Se produce un fel de proces metabolic in circulatia sangvina a societatii ,si aceasta se accelereaza tot asa cum se accelereaza si alte aspecte ale interactiunii sociale.
Pentru individ,aceasta face ca problemele optiunii sa atinga un nivel cu totul nou, nu numai pentru ca numarul triburilor creste cu repeziciune.Nici macar pentru ca aceste triburi si subculte se inlocuiesc unele pe altele,se transforma si isi modifica relatiile dintre ele din ce in ce mai repede. Ci,mai ales,pentru faptul ca multe dintre ele nu vor rezista suficient pentru a permite unui individ sa examineze cu luciditate presupusele avantaje sau dezavantaje ale afilierii.
Individul care cauta un anumit sentiment de apartenenta,un gen de legatura cu societatea care sa ii ofere o oarecare identitate ,se misca intr-un mediu confuz,in care obiectivele posibile ale afilierii sunt intr-o miscare ametitoare.El trebuie sa aleaga dintr-un numar din ce in ce mai mare de obiective mobile. Asadar,problemele optiunii cresc nu aritmetic,ci geometric.
Gradul de raspandire al tulburarilor de personalitate ,al nevrozelor si chiar al simplei epuizari psihice in societatea noastra denota ca multor indivizi le-a si devenit greu sa isi elaboreze un stil personal rational,integrat si suficient de stabil. Si totusi,totul ne indeamna sa credem ca aspiratia catre diversificarea sociala ,in paralel cu cea la nivelul bunurilor materiale si al culturii,se afla abia la inceput.
In pofida miturilor care il prezinta intr-o lumina romantica,omul preindustrial a suferit amarnic de pe urma lipsei de optiuni. Desi sentimentalii plang dupa presupusa libertate totala a oamenilor primitivi, dovezile stranse de o serie de antropologi si istorici il contrazic. J Gardner exprima clar aceasta idee: ”Tribul primitiv sau comunitatea preindustriala au cerut de obicei individului o supunere mai profunda fata de grup decat oricare societate moderna.” Dupa cum un membru al tribului temne din Sierra Leone ii povesteste unui sociolog australian: ”Atunci cand populatia temne hotaraste un lucru,noi toti trebuie sa fim de acord cu el,aceasta numim noi cooperare.” Evident,noi numim aceasta supunere totala.
Motivul pentru care omul preindustrial este redus la aceasta supunere zdrobitoare,motivul pentru care membrul tribului temne trebuie sa fie de acord cu tovarasii sai este acela ca nu are de ales.Societatea sa este monopolitica, inca nu a fost impartita intr-o multitudine eliberatoare de parti componente.
Aceasta scindare a organizarii sociale este perfect anal9oaga procesului de crestere din biologie.Embrionii se diferentiaza pe masura ce se dezvolta,formand organe din ce in ce mai specializate.Intregul mers al evolutiei,de la virs la om, face dovada unei inaintari neobosite spre grade de diferentiere din ce in ce mai mari.
Astfel,nu este intamplator faptul ca suntem martorii unor tendinte paralele spre diversitate, in economie,in arta,in invatamant,in cultura de masa si in organizarea sociala insasi. Toate aceste tendinte se unesc si se integreaza intr-un proces istoric incomparabil mai cuprinzator.
E adevarat ca unii oameni continua sa fie zavorati in moduri de viata relativ lipsite de optiuni. Oamenii viitorului,insa,al caror numar creste cu fiecare zi,sunt pusi nu in fata unei selectii, ci a unei supraabundente de optiuni posibile.
De ce poarta motociclistii jachete negre?De e nu cafenii sau albastre?De ce prefera cadrele de conducere din America servieta ”diplomat” celei traditionale? Toate se petrec ca si cum s-ar conforma unui model,incercand sa atinga un ideal definit de o instanta superioara.
Nu stim prea bine de unde provin aceste modele de stiluri de viata,dar stim totusi ca eroii populari si celebritatile,inclusiv personajele imaginare (James Bond,de exemplu) nu sunt cu totul straini de ele.
Marlon Brando,imbracat intr-o jacheta de piele neagra si gonind mandru pe motocicleta, a fost,poate,la originea acestui prototip,cert este insa ca el l-a popularizat.Elvis Presley este cel care a fixat imaginea cantaretului rock zdranganind la chitara,apoi au venit Beatles-ii,cu coafura lor extravaganta si costumele lor exotice. ”una dintre primele functii ale favoritilor publicului-spune Klapp- este de a impune tipuri,care la randul lor vor impune noi stiluri de viata si noi mode.”
In timp ce unele persoane charistmatice pot deveni creatoare de stiluri,stilurile sunt elaborate si plasate in randul publicului de catre societatile sau micile triburi pe care le-am numit subculte. Preluand fondul simbolic brut de la mass media ,ele reunesc itr-un fel sau altul elemente disparate de imbracaminte,opinii si manifestari,formand un tot coerent:
un model de stil de viata. Dupa ce au asmblat un anumit model ,ele trec,ca orice intreprindere serioasa,la plasarea lui,si isi gasesc clienti.
Nu toate subcultele sunt la fel de agresive si de talentate in ceea ce priveste publicitatea, dar cu toate acestea,forta lor de atractie este enorma.Aceasta forta provine din dorinta noastra aproape universala de a ”apartine”.Primitivul resimte un atasament puternic fata de tribul sau. El stie ca ii apartine si ii este greu sa se imagineze rupt de el. Tehnosocietatile sunt totusi atat de mari ,iar complexitatea lor depaseste cu mult puterea de intelegere a oricarui individ,incat el va pastra un anmit sentiment de identitate si contact cu intreaga societate numai integrand-se intr-unul sau altul din subculte. Neputinta de a ne identifica cu unul sau mai multe grupuri de acest fel ne condamna la sentimente de singuratate ,alienare si ineficienta.
Incepem sa ne intrebam ”cine suntem”.
In contrast cu aceasta,sentimentul de a apartine nei celule sociale mai mari decat noi insine ,si totusi suficient de mici pentu a se putea inscriere in limitele noastre de intelegere ,este adeseori atat de minunat incat ne simtim puternic atrasi,uneori chiar impotriva propriului nostru rationament ,spre valorile,atitudinile si stilul de viata preferate de grup.
Si totusi,noi platim pentru avntajele de care ne bucuram.Caci in momentul in care ne afiliem din punct de vedere psihologic la un grup,acesta incepe sa exercite presiuni psihologice asupra noastra.
Constatam ca renteaza sa ”mergem” cu grupul.Acesta ne recompenseaza prin caldura, prietenia si aprobarea sa atunci cand ne conformam stiului de viata ales.Dar ne pedepseste fara mila prin ridiculizare,ostracizare si alte sanctiuni atunci cand ne abatem de la el.
Raspandind modelele preferate,subcultele reclama atentia noastra.Procedand astfel, ele actioneaza direct asupra celei mai vulnerabile trasaturi psihologice pe care o avem,si anume parerea despre noi insine.”Veniti cu noi,soptesc ele,si veti fi mai mare,mai bun, mai eficient,mai respectat si mai putin singur.” Alegand unul din subcultele ce se prolifereaza cu repeziciune,nu vom sesiza decat foarte vag faptul ca identitatea noastra va fi modelata de decizia noastra,dar vom simti urgenta acuta a apelurilor lor repetate.Suntem asaltati din toate partile de promisiunile lor psihologice.
In momentul alegerii semanam cu turistul care se plimba pe Bourbon Street. In timp ce hoinareste prin fata bombelor si barurilor deochetate,portarii il apuca de brat ,il fac sa se rasuceasca si deschid pentru el o usa pentru ca el sa poata surprinde o imagine ademenitoare a stripteasului de pe scena din spatele barului.Subcultele fac efortul de a ne acapara si de a ne satisface capriciile pe cai mult mai sigure si mai subtile decat cele nascocite vreodata pe Madison Avenue.
Ceea ce ofera ele nu este pur si simplu spectacolul unei bucati de carne,al unui nou sapun sau al unui nou detergent .Ele nu ofera un produs,ci un superprodus. Ingredientul miraculos, componenta exclusiva ,singurul lucru pe care il ofera grupurile si pe care ceilalti nu pot sa-l faca este o slabire a incordarii provocate de abundenta de alternative.Caci ele ofera nu un produs sau o idee unica, ci o modalitate de a organiza toate produsele si ideile,nu o marfa unica,ci un intreg stil,o serie de linii calauzitoare care il ajuta pe individ sa reduca complexitatea crescanda a optinuii la proportii rezonabile.,sa gaseasca un principiu organizatoric,un stil de viata.
Adeseori nu sesizam momentul cand optam pentru un stil de viata dat. Hotararea de a fi un Cadr de conducere sau un Militant negru sau un Intelectual este rareori rezultatul unei analize exclusiv logice.Si ,de asemnea,decizia nu este luata deschis,dintr-o data
De fapt,cei mai multi dintre noi nu ne gandim la vietile noastre ca la un stil de viata si adeseori ne este chiar greu sa vorbim despre el cu obiectivitate.Ne este si mai greu sa precizam scara valorilor incluse in stilul nostru.Sarcina asta implica o dubla dificultate ,deoarece multi dintre noi nu adoptam un stil integrat unic,ci un amestec de elemente luate din mai multe modele diferite.
Aceasta idee devine limpede daca analizam modul in care sunt ,de fat,facute asemenea optiuni.O pereche de tineri casatoriti care se apuca sa isi modeleze apartamentul vede literalmente sute de lampi diferite-scandinave,japoneze, franceze,lamp tiffany,felinare de vant,zeci de dimensiuni diferite inainte de a alege,de exemplu,lampa tiffany.
Trecand in revista o lume de posibilitati,ei se opresc asupra uneia dintre ele. In raionul de mobila exploreaza iarasi o serie de alternative si apoi se decid pentru o masa victoriana. Aceasta procedura de explorare-alegere se repeta apoi la cumpararea covoarelor,a canapelelor ,a perdelelor etc. De fapt,ei folosesc aceeasi procedura nu numai la mobilarea locuintei,ci si cand e vorba de adoptarea ideilor,a prieteniilor si chiar a vocabularului pe care il folosesc si a valorilor pe care si le insusesc.
Desi societatatea il bombardeaza acum pe individ cu o multime pestrita de alternative,aparent fara niciun fel de ordine,alegerile facute nu sunt catusi de putin intamplatoare.Consumatorul,fie el de mese sau de idei,vine inarmat cu o serie de gusturi si preferinte prestabilite.
…………………………………………..
………………………………………….
…………………………………………
Bibliografie
–Alvin Toffler, ”Socul Viitorului”
step by step
Schimbari----din iulie 2009
~S-a dus liceul.Note onorabile la bac. Mai departe? am facut pregatire fizica..si am trecut de probele de selectie la Breaza. Am invatat si psihologie in 2 sapt si am intrat la ATF.. a 8-a din 55 de candidate pe 11 locuri. Victorie,as zice. Dar nu zambesc de acum. In 4 saptamani o sa aflu exact in ce m-am bagat.~
acum am aflat
Sorescu
alchimie
……………………………………
Nouăzeci şi nouă de elemente,
Vă dau jumătate din fruntea mea,
Potriviţi-vă în aşa fel,
Atâta fier, atâta aur, atâta mercur –
Şi daţi-mi fericirea.
Nouăzeci şi nouă de elemente,
Aţi greşit calculele,
A ieşit înţelepciunea,
Daţi-mi fericirea.
Nouăzeci şi nouă de elemente,
Ce să fac eu cu dezamăgirea asta
În formă de stea, de femeie, de tinereţe,
Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea.
Trecute toate în tabloul fiinţei mele,
Iată, mai arunc sub cazanul vostru o zi,
Şi încă un an. Şi încă o vârstă…
(Marin Sorescu, Alchimie)
arhiva mai 2009
Viteza
Imi place sa fiu pasagerul din dreapta ,mai aleas la drumuri lungi pe o autostrada, cu o muzica linistita si peisaje fugind pe langa mine.
Imi place sa vad lucrurile trecand in viteza pe langa mine, fiindca am linistitoarea senzatie ca eu stau pe loc , neschimbata . Cand ,pe de alta parte, contemplu in liniste un peisaj pentru cateva minute in sir , ma cuprinde teama , caci lucrurile exterioare, stand amortite in jur, ma fac sa imi dau seama cat de repede ma schimb eu . alunec.
Pana la urma , nu noi ne miscam pe muzica, ci alegem melodiile care se misca in ritmul nostru .
schimbare. schimbare.
Astazi au descoperit-o pe vecina, o batranica de 70-80 ani care traia singura … moarta. Nu o mai vazuse nimeni de 3 zile . A murit pe pat, singura. singura.
Nu ar fi mai placut sa ne nastem invers, in momentul mortii ? Sa ne nastem batrani, cu experienta .. Sa petrecem batranetea asteptand sa intinerim , sa avem ocazia sa corectam greselile si sa luam deciziile bune. Langa oamenii potriviti . Si sa nu murim niciodata singuri.timp
7000
•March 26, 2009la multi ani mie…in zece minutre intru in cea de-a 7000-a zi din viata mea..asa ca m-am decis sa incerc sa imi amintesc 7000 de evenimente micute…care mi-ar recompune viata. start! (ordinea nu e cronologica)
1.blugii prea mici cumparati de tata
2.palariuta pe care o cautam si o aveam pe cap
3.mutatul la bloc si frica de inaltime
4.plantutele de floarea soarelui din spatele blocului
5.closca vecinei care m-a muscat
6.cainii care m-au atacat la gara
7.bataia cu zapada cu madi
8.prima zi de scoala si insignele colorate
9.prima data cand m-am dus sg la gradinita si mamaia a pus un vecin sa ma urmareasca
10.ziua cand am implinit 3 ani si am trecut mandra de la camin la gradinita
11.ziua cand i-am pus piedica din gresela colegei si am ramas toti inchisi in gradinita
12.saritul pe calusei
13.saritul la groapa de nisip
14.leaganele maaari in care intram vreo 8 prichindei
15.lovitura cu leaganul si buba enorma de pe nas,care m-a tinut muulte zile
16.atarnatul ca liliecii pe barile din curtea scolii
17.ziua cand am schimbat gradinita
18.saritul cu scaunelele de pe banci,un coleg avea unghii rosii
19.jeleurile luungi dinainte de serbare
20.rochita verde si jocul de-a politistii si vandalii ,casutele din scaunele
21.ziua cand i-am batut pe toti colegii din clasa
22.aruncatul mancarii din ghiozdanelul roz
23.fuga dupa colega care mi-a luat ghiozdannelul t a ma convinge sa o vizitez
24.ghiozdanul mare din prima zi de scoala
25.statul pe bancute in curtea scolii
26.asteptarea in in fata laboratorului de fizica
27.permanganat de potasiu si vitamina C in franceza
28.primul calculator
29.cantecele de 1 iunie
30.cautatul ciupercilor ,dupa ce nu s-a difuzat telenovela
31.cu bunica la cules de urzici,ratacirea prin padure
32.agatatul caisilor cu madi,geaca albastra cu zahar in buzunar
33.urmarirea vecinilor, primul urcat pe blocuri
34.cules musetel in spatele blocului
35.rochita rosu in picatele cu volanase
36.buchetele de flori pt mama
37.ascunsa prin parc
38.plimbarea pe langa apa cu bluza rosie de matase
39.saritul din leagane cu sandale
40.datul in leagan,uitatul in soare-cad in ceer
41.cu rolele la bancute,urmarirea lui luigi
42.ziua cand am venit cu rolele la sc de 1 iunie
43.serbarea cand am fost vulpe
45.serbarea cand am imbracat rochia de mireasa intr-a 4-a
46.cantecul picurator de trecere in clasa a5-a
47.toporasii din parc
48.toporasii din curtea scolii
49.pomul nostru si urmarirea cu castane
50 sfatul de pe scarile hotelului cu oana,andrei si ionut
51.biscuitii lui tudor si ai adrei
52.ziua alinei,fuga dupa fantome
53.ziua monicai,cearta mamei cand am intarziat
54.datul cu saniuta pe strada din fata blocului
55.colibele din curtea din spatele blocului
56.cearta lui tata cu vecinul
57.primul joc pe televizor
58.farfuria de miezuri de seminte curatate de mama cand eram la tara
59.sandalutele noi de paste
60.scaunele inalte de la barul de langa lac
61.primul televizor,cautarea butonu e aprindere
62.prima zi cand am invatat engleza: uat is maineim?
63.serbarea cu litere de la gradinita
64.picioruse strambe cu rochita roz
65.ziua cand mi s-au rupt sandalele pe strada si am ramas pironita pana a venit tata cu unele noi.
66.andrei mi-a pus cerneala pe scaun
67.blugii murdari de ciocolata in timpul dansurilor
68.repetitie la alina pt ”genie in a bottle”
69.dansul din curtea scolii
70.seara distractiva din sala de sport
71.fuga de injectie pe scara blocului
72.fesul rosu cu verde..mareee
73.datul pe gheata cu 2 caciuli pe cap
74.dezbracatul de 100 de haine cu care ma chinuia mama iarna
75.ziua cand am invatat sa impletesc exersand pe un fular
76.ziua cand mi-am impins p bucata de plastic pe nas
77.ziua cand a simtit mama mirosul plasticului,scosul cu betisoare de numaratoare
78.ziua cand am facut papusi din linguri si parul bunicii
79.picnicul si casuta din spatele buduroiului
80.acadele din corcoduse galbene si duulci
81.camasa albastra cumparata odata cu cea bej a madalinei
82.aruncatului batului aprins in poala bunicii :tzocu,babo,tzocu!
83.aruncatul sarii in ochii bunicii
84.aruncatul biberonului in ochii bunicii
85,seara cand m-a invatat mamaia sa numar pana la 100
86.ziua cand l-am vizitat pe colonel
87.ziua cand am mancat scoici
88.salcia din spatele blocului
89.ziua cand mi-au furat papusa
90.ziua cand m-am jucat cu maius cu masinutele in sanurile de tevi din spatele blocului
91.umbrele de pe peretii din baie
92.ziua cand am ramas sg acasa-extraterestii din perdea
93.spiderman pe holul din bucatarie
94.cazutul de pe scaun cand m-am catarat spre intrerupator
95.mutatul de la bloc,punguta cu oja ascunsa
96.biletul castigator al lui alexandru
97.fagurii de miere
98.sandalele roz cu verde si sunet
99.mersul la balci
100.luatul vacii de la camp,la tara
101.ziua cand am pierdut vaca:d
102.ziua cand am pus-o pe mama sa fuga dupa mine 2 colturi,nu voiam sa ma imbrac
103.jucatul ascunsa la tara
104.mersul la mormoloc
105.datul pe gheata cu patine ruginite
106.statul la povesti vara cu vladut
107.noptile cu fulgere in camera cu geamuri a bunicii
108.jucatul cu mingea in camera nevaruita
109.alergatul cu florina prin stadion
110.saritul de pe tribune
111.statul la povesti in parul mic al florinei
112.meciurile zgomotoase de duminica
113.ziua cand am jurat sa mor in parul din curte
114.plantatul zambilelor
115.mersul la biserica
116.primele rochite la croitoreasa
117.prima data cand mi s-a adresat o vanzatoare cu ”dumneavoastra”
118.primele filme desscarcate de pe net
119.noptile la madi
120.noptile la oana
121.ceaiul de patrunjel ,ingrozitor.clatite aruncate la madi
122.colindatul cu oana prin blocurile neterminate
123.inmormantarea lui cristi, care cazuse idn blocurile acelea
124.ana are mere
125.bluza bej si pantalonii prinsi cu ace de siguranta
126.alergatul in sosete din sala de sport catre clasa
127.vaccinul
128.adidasii de pluta negru cu verde,cu talpa
129.aruncatul cu oana pe tufele din parc
130.cazatura unui prieten de joaca din pom
131.culesul ciresului vecinilor
132.ziua cand in sf i-am convins pe ai mei sa mergem la plaja
133.ziua cand s-a stricat bicicleta in drum spre plaja
134.primul rasarit pe malul marii
135.rex
136.betty blonda otravita
137/betty alba calcata de masina
138.puii mici de gaina
139.ziua cand rex m-a vizitat la scoala
140.dimineata in care mi-am uitat ghiozdanul acasa
141.ziua cand am incurcat cu costi ghiozdanele
142.urcatul scarilor adormita,dupa ce venem din oras cu ai mei
143.ziua cand a cazut boilerul in cada
144.tata cu alex au baut bulion
145.ziua cand o rugam pe maro sa ma ajute sa descui usa
146.ziua xeniei,inregistrare.
147.plimbari pe strada portului
148.celine dion cu marius in liceu
149.vartejul frunzelor intr-o zi rece de toamna
150.biciuirea cu urzici
Atat deocamdata..dar voi continua zilele acestea…sper sa pot enumera mai mult de 7000 de lucruri.
151. prima excursie la munte
152.orele de fizica cu doamna directoare
153.imbracattul pisicii
154. invatatul mersului pe bicicleta
155.povestile cu zane cu diana
156.ce mica e vacanta mare
157.serbarile de la gradinita
158……..prea multe,spun cu placere. morti.nasteri. de toate.
Recapitulari
December 15, 2008 •
1.
“Pe omenire o doare-n fund de soarta ta. Ce, când ţi-a fost bine, când te-ai închis în casă cu femeia ta, ai urlat că eşti fericit? Şi chiar de-ai fi urlat, pe omenire ar fi durut-o-n fund de fericirea ta.”
M. Sorescu-Iona.
Lasand deoparte tonul umoristic si situatia particulara in care se refera,adevarul acestei premise e tragic.
Care-i esenta omului?ne intreba azi (retoric,desigur) domnul profesor de filosofie..A spune ca omul este un “animal biped fara blana si cu unghii late” nu surprinde in niciun caz esenta,desi partea cu “domnule mamifer” m-a amuzat.
2.
Pirandello -Unul,Niciunul si o Suta de mii
•December 9, 2008... în fine, dacă vreodată băgaţi puţin de seamă că nu sunteţi pentru ceilalţi chiar acelaşi care sunteţi pentru voi, ce faceţi? (Fiţi sinceri.) Nimic nu faceţi, sau prea puţin. Consideraţi, cel mult cu o siguranţă de nezdruncinat, că ceilalţi nu v-au înţeles bine, nu v-au judecat bine, şi gata. Dacă vă deranjează, încercaţi să schimbaţi judecata asupra voastră, dând explicaţii, făcând clarificări; dacă nu, o lăsaţi baltă, daţi din umeri şi spuneţi: „O, asta e, eu am conştiinţa mea şi-mi ajunge.
~~~Acolo unde imaginea din ochii
celorlalţi nu ne ajută să constituim pentru noi realitatea a ceea ce
vedem, ochii noştri nu mai ştiu ce văd, iar conştiinţa noastră se
rătăceşte deoarece ea, pe care o credeam cea mai intimă parte a
noastră, înseamnă de fapt ceilalţi în noi; şi nu ne mai putem simţi
singuri.~~~
~~Nu vă puteţi cunoaşte decât când vă aşezaţi
într-o poziţie anume: statuie, nu vie. Când trăieşti, trăieşti şi nu
te vezi. A te cunoaşte înseamnă a muri. Dumneavoastră staţi şi vă
uitaţi atâta în oglindă, în toate oglinzile, deoarece nu trăiţi; nu
ştiţi, nu puteţi sau nu vreţi să trăiţi. Vreţi să vă cunoaşteţi prea
mult, şi nu trăiţi.~~
3.
Alexis Zorba- Nikos Kazantzakis
•February 20, 2009”O zbughi afara,incepu sa topaie,se dadu de-a dura prin iarba ,ca un manz de primavara.
Soarele isi facuse aparitia.Am intins palmele sa se incalzeasca.Crengile inmugureau,piepturile se umflat,sufletul inflorea si el ca un copac,simteai ca sufletul si corpul sunt plamadite din aceeasi substanta.
Zorba se ridicase,cu oarul plin de roua si pamant.
-Iute,jupane!imi striga el,sa ne imbracam,sa ne facem ferchesi.Azi e sfestania.Popa si dregatorii satului se vor grabi sa vina.Daca ne-ar vedea tavalindu-ne prin iarba,ce rusine pentru Societate!haide,sa scoatem gulerele scrobite si cravatele!Sa scoatem mastile de oameni seriosi!Nu face nimic daca n-ai cap,palarie sa ai.Jupane,lumea asta merita un scuipat.”
O carte minunata,un personaj pe care il indragesti cu siguranta, care are raspunsurile cele mai firesti la marile intrebari ale vietii.Un om care s-a regasit pe sine,iesit din ceata pe care pe care o aduna in jurul sau omul modern.
De asemenea, filmul are un prestigiu binemeritat, prin formidabila interpretare a lui Anthony Quinn.
