sâmbătă, 1 octombrie 2016

Goran Bregovic, concert la Arenele Romane

 

           Am fost toți un zâmbet! Scriu acum, cât e încă proaspătă senzația de la concertul de aseară.  A fost ca o petrecere bună, toata lumea dansat aproape fără oprire. Băiat fain Goran! A început cu Gas, Gas, iar apoi o piesă în română, despre care  ne-a specificat că e dintr-o colaborare anterioară cu Florin Salam.
           O paranteză: manele nu ascult. Fac parte din generația care a crescut când erau manelele la apogeu (se auzeau și  din masini cu volumul la maxim in intersecții, aveam audiții de la vecini în fiecare duminică), așa că am dezvoltat o fobie. Nimic rău în asta s-ar putea spune la prima vedere, doar că filtrul meu anti-manele nu lăsa să treacă nici muzică lautarească veche, romanțele, sau  tradiționala românească, balcanică, arabească și orice altceva nu era suficient de din Vest. Mda, am pierdut câteva cantece bune.
             Să revenim la nenea Goran și concertul lui. Atmosferă foarte tare, lume civilizată (pana și stewarzii care ne verificau biletele erau foarte de treabă), multi tineri. Am avut spațiu suficient pentru dansat, lumea zâmbea, am intrat în vorba cu vecinii ( sau cum se numește forma de interactiune în care dansezi, cânti  împreună și schimbi zambete?!) . Toti au plecat de acolo zâmbind si fredonând.
O poza de pe net.


  Și tot respectul pentru cei care au cântat și au dansat din tot sufletul.