Noaptea asta sufletul tau nu imi mai curge prin vene,
e plecat departe, obosit sa tot caute-n vreme
nimicuri, si clipe si oglinzi mincinoase.
Le-a gasit,le-a spart si-a tipat ca din gura de sarpe.
Pe naiba! Ce mint eu aici, cand pe el nu l-a auzit nimeni?
Doar s-a schimonosit un pic, a plans, a tusit si-a uitat sa se-nchine.
Maine o ia de la capat, respectand rutina ritual, care de multa vreme
Ii face trecerea calvar.
Se minte pe sine,ii minte pe altii, dar nu mai conteaza, in
Coji seci se-nchid si se au tot ca fratii.
s-a dus clipa lui, visarea a prins miros de haina mucegaita,
nici curaj nu mai are sa declare ca a fost vreodata faurita.
Ca se vedea aievea prin alte parti mai pline de viata,
de lumina si d-alte prostii d-astea siropoase.
................
cu rima sau fara, plangeri pentru zile ploioase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu