duminică, 28 februarie 2010

suspendat


franghii. nu ma mai pot agata de nimic.


In My Secret Life"
Leonard Cohen

I saw you this morning.
You were moving so fast.
Can't seem to loosen my grip
On the past.
And I miss you so much.
There's no one in sight.
And we're still making love
In My Secret Life.

I smile when I'm angry.
I cheat and I lie.
I do what I have to do
To get by.
But I know what is wrong,
And I know what is right.
And I'd die for the truth
In My Secret Life.

Hold on, hold on, my brother.
My sister, hold on tight.
I finally got my orders.
I'll be marching through the morning,
Marching through the night,
Moving cross the borders
Of My Secret Life.

Looked through the paper.
Makes you want to cry.
Nobody cares if the people
Live or die.
And the dealer wants you thinking
That it's either black or white.
Thank G-d it's not that simple
In My Secret Life.

I bite my lip.
I buy what I'm told:
From the latest hit,
To the wisdom of old.
But I'm always alone.
And my heart is like ice.
And it's crowded and cold
In My Secret Life.

sâmbătă, 27 februarie 2010

Victor Socaciu


Niciodată nu ştiu, niciodată nu ştiu
Ce ascunzi când taci
Ochii mei te privesc şi au căzut în genunchi
Dar tu taci... dar tu taci.

Între noi este vid şi uitare şi frig
Doar atunci când taci
Mă pândesc patru zări, patru cai de olac
Dar tu taci... dar tu taci.


Norii-n casă au căzut, ceasul în gol a bătut
Fiindcă taci, fiindcă taci,
Fiindcă taci, fiindcă taci,
Nici nu ştii cât mă dori,
Când tu taci...

Niciodată nu ştiu, niciodată nu ştiu
Ce ascunzi când taci
Poate în mine ai fugit ca o rană-n cuţit
Dar tu taci... dar tu taci.

Şi confunză în cor, iar şi mâine când mor
Doar atunci când taci
Întrebări m-au cuprins, toate îmi sunt în adins
Dar tu taci... dar tu taci.

Norii-n casă au căzut, ceasul în gol a bătut
Fiindcă taci, fiindcă taci,
Fiindcă taci, fiindcă taci,
Nici nu ştii cât mă dori,
Când tu taci...

Dar cât de mult te iubesc,
Când tu taci...

sâmbătă, 20 februarie 2010

edvin marton


http://www.youtube.com/watch?v=UWZtD7IUNr4

compozitor.superb.

photo by PoisonOnYourLips

puncte

muzica. regasire. zambete. cristalizare. tot fara predicat ,bineinteles. tango.ritm. timp.
Timp liber la conserva,4,5euro.


si am vorbit despre tine toata viata, incercand sa te desenez in culori clare. ma mai incurcam un pic la colturi si cu anotimpurile incepeai sa te decolorezi,dar si schimbarea imi zambea uneori. te mai puneam la soare,poate mai prindeai stralucire,dar incepeai sa tremuri apoi in umbre.
apoi am descoperit pensulele si am incercat sa te retusez, tot cu stangacie. uneori mi-era teama sa te privesc.

duminică, 31 ianuarie 2010

marți, 8 decembrie 2009

vreme trece...dar nu stim ce vine

Au trecut cateva luni de la ultima postare,am un program atat de incarcat (stiu ce vorbesc), incat ...numai de net nu am stat. In fine,sa intram mai repede in intermundiile imaginatiei..

.

sâmbătă, 6 iunie 2009

Banchet 5.06.2009

Banchetul l-am stabilit,dupa negocieri seculare (dna diriginta impune) sa il petrecem in Bulgaria, mai exact Svistov,la o aruncatura de vaporas de orasul nostru.
Ieri dimineata sosise in sf ziua mult asteptata,si am aparut incarcati zu o tona de bagaje la locul de intalnire,cu niste zambete neomenesti pe fata.
Buun... drumul scurt,Dunarea ingusta,hotelul aproape pe mal, cazare dupa gusturi si prietenii.
Program de voie pana seara,asta incluzand schimbatul banilor in leva locala si cautatul unui loc cu hrana.Am ales terasa Dunav unde am cerut pe jumatate stanjenite, pe jumatate razand un ”menu rumanski”. Trebuie sa adaug ca niciuna dintre noi (3) nu stie pic de bulgara, cu exceptia unui ”dobarden”(buna ziua) , ”no” si ”da”... dar mimica pt aprobare si negare e exact pe dos si nu o nimeream mereu.

Ce mananca romanul turist in Bulgaria? hai k nu e greu :pizza. Cu o tona de busuioc si oregano, ca asa e traditia la ei....sau daca esti mai indraznet alegi ,cum a facut colega mea, niste ... piept de pui cu sos de smantana. Cu gust de pilaf .
Sa trecem mai departe..detalii,detalii.
A sosit searam iar la 21:00 eram asteptati in sala de festivitati , un grup de vreo 40 persoane in total,incluzandu-i si pe cei 3-4 profesori care au avut curaj sa participe.
Nerabdare.. doar suntem o clasa cu un efectiv de 80% fete... toalete,rochii..stiluri . si sute de poze in primele 40 de minute. Concluzia: am fost frumosi toti,dupa personalitatea fiecaruia aranjati.
Muzica? formatie bulgareasca. suna a.. romante...manele.. dar cu versuri de neinteles (asta era partea buna).
Bineinteles,pregatisem si muzica noastra de acasa,numai ca acolo nu auzisera de mp3 si nu se gandise nimeni sa aduca cd audio. Noroc cu un coleg care avea un playstation cu vreo 200 de melodiii,pe care am reusit sa il conectam la boxe. Ce gen de muzica? disco si rock 80”-90”.

vineri, 2 ianuarie 2009

ca-intotdeauna,nu.punct.


Nu cauta aici raspunsuri,nu pot oferi ceea ce nu am. Normal,tot ceea ce am invatat eu pana acum au scris deja altii in carti. Esentze.
nu pot fi sincera.nici nu stiu daca imi pare rau.sunt fericita uneori.

marți, 9 decembrie 2008

ritm


Stiu, din cate am observat.. nehotararea subliniaza penibilul . Tacerea e recomandata, dar de multe ori umple cu tampenii simplul vid.

Vijelia --Gabriel Garcia Marquez




Am citit astazi "Vijelia", prima carte a lui Gabriel Garcia Marquez. Desi aceasta carte e pusa in umbra de cele ce ii urmeaza, reuseste sa contureze granitele lumii magice pe care o creaza si o continua in "Un veac de singurate", satul Macondo.
Stilul lui realist "magic" imi pare ca are similritati cu estetica grotescului, creeaza imagini macabre, mizere, tocmai pentru a sublinia decrepitudinea locurilor si a personajelor. Limbajul, desi "bubos", devine intr-un mod ciudat savuros, micile detalii si schimbarea perspectivei narative induc o vraja halucinanta, care nu te lasa sa te opresti din citit,in final nefiind capabil sa spui daca ti-a placut sau nu cartea.
"Vijelia" , cu numele original "La hojarasca" ,are un suflu interior,un ritm al curgerii cuvintelor care seamana cu o incantatie,unde totul e analizat in detaliu si parca totusi se pastreaza un abur de mister. Incerc sa expun mai departe cateva citate,care zugravesc atmosfera:
"-spune-mi ,doctore,crezi in Dumnezeu?[...]
Dar o noapte ca asta nu te sperie? N-ai senzatia ca,in vreme ce prin plantatii umbla un barbat mai mare ca toti,nimic nu se misca si toate lucrurile raman uimite la trecerea lui?
-Nu cred ca ma surprinde nimic din toate astea,colonele.Ceea ce ma surprinde..a zis si a ramas privindu-ma in ochi,concret si dur,ceea ce ma surprinde e ca exista o persoana ca tine,in stare sa spuna cu atat siguranta ca il simte pe omul care umbla prin noapte."


~"cu iasomiile se intampla ca si cu oameni:dupa ce mor,pleaca noaptea haihui".

miercuri, 19 noiembrie 2008

Rui Zink -Cititorul din pestera

Am primit azi coletul pe care il asteptam de cateva zile.. cartea lui Rui Zink, Cititorul din pestera. Micuta, 96 de pagini, usor digerabila.
Povestea, pe scurt: eroul, un mic pungas de strada, ajunge pe corbabia unor pirati care se afla in cautarea monstrului fioros numit Anibal Lector. Dupa o furtuna, eroul se trezeste in pestera monstrului, care arata ca o gorila uriasa, a carui singura placere era cititul. Anibal l-a transformat pe baiat intr-un impatimit al cititului,la inceput de frica mortii,apoi incepand sa-i placa. Intr-un final, marele cititor e capturat, adus in mijlocul civilizatiei si inchis. Baiatul il elibereaza ,iar anibal dispare, lasand in urma povestea.
Ma asteptam la ceva un pic mai profund, o voi reciti.
Cartea se adreseaza in special celor "certati" cu lectura de obicei, carora le infatiseaza lumea cartilor intr-un mod accesibil si atractiv.

vineri, 14 noiembrie 2008

Teatru

Intre lucrurile de genul "prima zi de scoala" , "primul sarut" s-ar putea incadra si "prima data la teatru".
Am plecat dimineata cu autobuzul, cu doamna profesoara si cativa colegi...am mai vizitat diverse muzee pana seara.. si apoi, am intrat la TNB.]
Piesa? "Asteptand la Arlechin" .Impresie? Superb. Sala Amfiteatru da o nota de intimitate, decorul de asemenea.Una dintre actrite a stat vreo 15 minute pana s-au aranjat spectatorii "dormind" pe scena,pe un fotoliu.Isi incepuse rolul.
A fost suberb din doua puncte de vedere :piesa in sine, tragi-comica ,e foarte profunda, in al doilea rand, actritele au fost spectaculoase. Din pacate, stau foarte prost la capitolul "actori celebri romani", dar pe unele le mai cunosteam de la televizor.
despre actorie mai stiam cate ceva...am participat la un atelier cu niste studenti la acum doi ani, si stiu ce pregatire intensa presupune...personajul nu il "joci" individual,ci il construiesti din relatiile cu celelalte personaje..iar aceste legaturi trebuie sa fie reale..replica se da corespunzator tonuluui cu care ai primit-o.in fine,nu intru in detalii,nu am cunostintele necesare.
Revin. Superb. O experienta pe care trebuie sa o repet,e minunat sa asisti la rodul unei munci impresionante.

vineri, 7 noiembrie 2008

incercari



Tema mioritica in literatura romana. Titlu pt un viitor eseu.
Aste presupune sa recitesc Miorita. Apoi sa verific reperele, scrierile pe care le-as putea folosi : Mesterul Manole si Gorunul lui Blaga, Arghezi prin Cuvinte Potrivite, Sorescu cu Iona si poezii , Eminescu (Oda, Glossa).
da..sa trecem la practica. in primul rand, prin "tema mioritica"..intelegem(sau cel putin eu) atitudinea in fata mortii, raportul viata-moarte, acceptare-revolta, om-divinitate.
In Miorita ciobanasul isi invinge frica de moarte prin speranta ca nu e o disparitie totala, se ingrijeste de cele sufletesti ,de cei lasati in urma, si are certitudinea ca ceva din fiinta lui va ramane alaturi de locurile si fiintele dragi, sau cel putin esenta vietii lui nu se va risipi in van.
Pai, motivele astea roiesc in poeziile lui Sorescu (de Iona vorbim mai tarziu). Cateva exemple? Nu,mai bine incepem cronologic, Sorescu din cate stiu e modernist. sa incepem cu un mesaj sub o forma mai..solemna.
Mesterul Manole - jertfa pentru creatie.( prea suna a stereotipie,nu?) . Ceva idei din titlul asta cu privire la tema? Nu prea. sau....sa ma gandesc.Nu prea pot merge mai departe de "jertfa pentru creatie". parca spune tot . Omul si-a zidit femeia pentra a garanta durabilitatea artei sale.Cu moarte impotriva mortii. a acceptat moartea fizica pentru a invinge pieirea a ceea ce eprezenta manastirea aceea : spiritualitate,creativitate ,munca..iubire jertfita. dar si Manole,saracu',nu a rezistat compromisului. Partea umana a invins,nu putea trai fericit admirandu-si creatia, S-a aruncat de pe acoperis. Sinucidere. Arta nu mai avea nevoie de creator. Pentru creatia sa si-a sleit toate fortele sufletesti, se golise ,era sec, stapanit de suferinta..
E nevoie de o concluzie, prea m-am indepartat de tema mioritica. Manole a luptat cu moarte imporiva mortii. A acceptat-o fizic.Dar fiind om, disparitia fizica l-a afectat sufleteste,nu s-a putut rupe. apoi, daca jertfa nu producea suferinta, era total inutila.
Asa , sa-l lasam pe Manole.
Eminescu. Unul din "marii clasici", perioada 1850-1900.
Eul liric eminescian "invata" sa moara. O lectie care nu-i convine."
Nu credeam sa-nvat a muri vrodata; "...... pana cand "deodata tu rasarisi în calea-mi, " . Adverbul deodata e foarte important, fiinta eminesciana (sa nu-i tot zicem mereu eu liric) e prinsa in ciclul vietii ,implicit al mortii. Moartea nu e alegere , ci lege. Dar una "vicleana"(cum zicea arghezi), care nu se face simtita de la inceput (tinerete). Ca si ciobanasul mioritic, vestea mortii se contureaza brusc, in tuse puternice. dar cum e moartea asta privita? Ciobanasul se resemneaza. E corect? parca nu e vorba de "resemnare"...in fond ,nu e o "renuntare"...nu are la ce renunta, are mai degraba nuante de "constientizare" a inexorabiltatii sfarsitului.
Eminescu propune in Glossa,poezia cu vadit caracter clasic, o "rupere", indepartare de omenesc, controlarea umanului decazut. Ar vrea ca fiecare dintre noi sa ne facem o lume in care sa ne simtim "nemuritori si reci" . Strofa tema din Glossa:

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.

Acest "toate" la care trebuie sa ramanem reci se refera la cele lumesti, dar totodata poate include si moartea. Da, la propriu,moarte ne lasa reci. dar Eminescu a intentionat probabil sa fie mai profund de-atat. Mesajul e clar : lumea urmeaza aceleasi reguli ale ciclicitatii, viata e o piesa de teatru ai carei spectatori suntem ,cu sarcina de a nu ne lasa pacaliti de masti, in ciuda subiectivitatii perceptiilor. Un manifest pentr ratiune, am zice. dar iarasi intreb, unde se incadreaza moartea? trebuie si ea gandita, asemenea vietii? In 'firesc". toti murim, asta anuleaza nevoia de a acumula bunuri materiale sau morale care ne leaga de tarina. Ierarhizarile, puterea ,rangurile si lupta pentru material e inutila;moartea e "dura lex, sed lex", fiinta e nemuritoare doar ca suma ,prin ciclicitate, nu ca unitate

"Poti zidi o lume-ntreaga,poti s-o sfarami...orice-ai spune,

Peste toate o lopata de tarana se depune.

Mana care-au dorit sceptrul universului si ganduri

Ce-au cuprins tot universul incap bine-n patru scanduri" (Scrisoarea I).

mi-e somn. revin maine.


" Dubito, ergo cogito, cogito ergo sum, sum, ergo Deus est"


Daca aveti idei ce ar putea fi de folos..sau nu numai.. lasati un comentariu.


luni, 3 noiembrie 2008

Marin Sorescu


Am zarit lumina pe pamant
Si m-am nascut si eu
Sa vad ce mai faceti
Sanatosi? Voinici?
Cum o mai duceti cu fericirea?
Multumesc, nu-mi raspundeti.
Nu am timp de raspunsuri,
Abia daca am timp sa pun intrebari
Dar imi place aici.
E cald, e frumos,
Si atata lumina incat
Creste iarba.
Iar fata aceea, iata,
Se uita la mine cu sufletul…
Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.
O cafea neagra voi servi, totusi
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara.

duminică, 19 octombrie 2008

Refulare

re
Fiecare isi are trecutul.sau un prezent incatuat de ceva.
Strange rascoleste. Si totusi, nu vreau poezie "de of si de aoleu"."Adevaratele dureri sunt cele pe care le duci in tacere si de care nu vrei sa fii nici compatimit, nici mangaiat." (George Sand)
Daca nu ma insel, in scoala lui Pitagora ucenicilor nu li se permitea sa vorbeasca o perioada de 2-5 ani,pentru a invata lucrurile importante ,tacerea si ascultarea.
Facand o paralela...nu e oare mai usor sa taci mereu decat sa alegi dintre ganduri pe acelea pe care le rostesti?
Noapte buna! visul.....